Tratamente dentare în București

Bruxismul înseamnă scrâșnirea sau încleștarea involuntară a dinților, cel mai des în somn. Semnele se văd dimineața: maxilar obosit sau dureros, dureri de cap în tâmple, dinți sensibili și margini tocite ale dinților din față. De multe ori îl observă partenerul, care aude scrâșnetul, sau medicul, care vede uzura la control.

Sângerarea la periaj nu este normală și nu se rezolvă periind mai blând. Cel mai des este primul semn de gingivită, adică o inflamație dată de placa bacteriană rămasă la marginea gingiei. Tratată din timp, gingivita se vindecă complet. Lăsată așa, poate evolua spre boală parodontală, care atacă și osul care ține dintele.

Nu toate măselele de minte trebuie scoase. Se scot atunci când nu au loc pe arcadă, când erup strâmb și împing în dintele vecin, când rămân pe jumătate acoperite de gingie și se infectează des sau când se cariază și nu pot fi tratate din cauza poziției. Decizia se ia după o radiografie panoramică, nu după durere.

Pastele și benzile de albire acționează în general la suprafață și pot scoate o parte din pete, dar nu schimbă culoarea de fond a dintelui. Riscul apare când sunt folosite mult timp fără control: iritații ale gingiei și sensibilitate. Înainte de orice albire trebuie tratate cariile și făcută igienizarea, altfel rezultatul este neuniform.

Tartrul duce în timp la carii, la inflamarea gingiilor și la boala parodontală, de aceea igienizarea se face cel puțin o dată la șase luni. În timpul ei, pacienții cu gingivită sau cu dinți sensibili pot simți un disconfort ușor.

Fațetele ceramice țin în mod obișnuit peste zece ani, iar cele din compozit mai puțin, pentru că materialul se pătează și se tocește mai repede. Durata depinde mult de igienă, de controalele regulate și de bruxism: cine scrâșnește din dinți are nevoie de o gutieră de noapte, altfel fațetele se ciobesc.

Recomandarea general acceptată în stomatologia pediatrică este prima vizită în jurul vârstei de un an, la scurt timp după apariția primilor dinți. La vârsta aceea nu se face niciun tratament: copilul face cunoștință cu scaunul și cu medicul, iar medicul se uită la dinți, la felul în care crește maxilarul, și îți arată cum să speli dinții celui mic acasă. La Crystal Dental Clinic, copiii de până la 3 ani au consultația inițială gratuită.

Înseamnă că se păstrează cât mai mult din dintele natural. Caria se îndepărtează cu instrumente fine și sub mărire, se șlefuiește doar cât este nevoie, iar acolo unde se poate se aleg lucrări care nu cer acoperirea întregului dinte. Are sens doar împreună cu prevenția, pentru că o problemă prinsă devreme cere oricum mai puțin.

În mod obișnuit între trei și șase luni, pentru că implantul are nevoie de timp ca să se integreze în os. Abia după aceea se pune coroana. Există și situații în care se poate lucra mult mai repede, cu chirurgie ghidată și dinți fixați în 24 de ore. Medicul îți spune la consultație ce variantă se potrivește cazului tău.

Pentru majoritatea cazurilor, da. Gutierele transparente se schimbă la câteva săptămâni și mișcă dinții treptat, iar tu le scoți când mănânci și când te speli pe dinți. Cazurile complicate se rezolvă în continuare mai sigur cu aparat fix. Medicul ortodont decide după radiografie și amprentă.

Fațeta acoperă doar fața vizibilă a dintelui și cere o șlefuire minimă, așa că se potrivește când dintele este sănătos, dar nu arată cum ți-ai dori: formă, culoare, mici spații între dinți. Coroana îmbracă dintele pe toate fețele și se pune când el este slăbit, fracturat sau are deja o lucrare mare, pentru că îl și protejează. Medicul alege în funcție de cât țesut sănătos a mai rămas.

Ședința se face sub anestezie, deci în timpul tratamentului nu simți durere. Durerea care te aduce la cabinet vine din inflamația nervului, iar tratamentul de canal elimină exact această inflamație. În zilele următoare poate rămâne o sensibilitate la mușcat, care trece de la sine. Lucrăm la microscopul dentar, ca să vedem toate canalele dintelui și să nu rămână nimic netratat.

Pentru că locul gol nu rămâne gol. Dinții vecini se înclină spre spațiul liber, iar dintele de pe arcada opusă coboară, așa că mușcătura se schimbă și pot apărea dureri în articulație. În plus, osul din zona rămasă fără dinte se subțiază în timp, iar o lucrare făcută mai târziu devine mai complicată. Soluțiile obișnuite sunt implantul, puntea sau proteza.

Pentru că asistenții igieniști sunt asistenți dentari care au făcut cursuri de profilaxie la fel ca medicii specializați pe această parte. Lucrând zi de zi numai pe igienizare, o fac repede și bine, iar medicul rămâne liber pentru manoperele care cer un medic. Concluziile consultației tot medicul ți le spune.

Depinde de situația clinică. Sunt cazuri în care dintele rămâne viu sub coroană și nu se scoate nervul. Sunt însă și cazuri în care nervul este deja parțial mineralizat după lucrările prin care a trecut dintele, iar șlefuirea pentru coroană produce o inflamație pe care el nu o mai suportă. Atunci tratamentul de canal se face înainte, ca să nu fie nevoie de desfacerea coroanei noi peste câteva luni.

Odată cu nervul se îndepărtează și vasele care hrăneau dintele, așa că în timp el se deshidratează și devine casant. La asta se adaugă pereții pierduți din cauza cariei. Coroana îmbracă dintele pe toate fețele și preia forța de la mușcat, ca dintele să nu se fractureze exact după ce a fost salvat.

Pentru că placa bacteriană și pungile parodontale sunt sursa cea mai apropiată de infecție pentru o plagă proaspătă. Cu gura curată, riscul de suprainfectare scade, iar vindecarea este mai rapidă. De aceea igienizarea intră, de obicei, în etapele dinaintea unei extracții sau a unui implant.

Nervul dentar trăiește într-un mediu steril. Când caria ajunge până la el, el este deja contuzionat și se infectează, chiar dacă durerea nu a apărut încă sau a trecut de la sine. O a doua situație în care se face tratament de canal este cea protetică: atunci când dintele trebuie pregătit pentru o lucrare care altfel l-ar inflama.

Da. După îndepărtarea tartrului apare o inflamație care face parte din vindecarea gingiei și trece în câteva zile. Periajul blând și clătirea cu apă sărată ajută. Dacă sângerarea sau umflătura țin mai mult de câteva zile, sună-ne și te primim din nou, fără să mai aștepți o programare.

Pentru că materialele stomatologice nu își schimbă culoarea la albire: substanța acționează doar asupra pigmentului din smalțul natural. De aceea ordinea contează. Se albește întâi, iar plombele din față și coroanele se refac la circa o săptămână după, pe culoarea nouă a dinților.